Ceva din noapte

Poate ca era prea mult pentru un copil ca mine.Dar..asa s-a intamplat. Era ceva straniu,ceva ce aveai impresia ca te sufoca,ca te strange direct in fata din prea multe expresii.
In linistea deplina a camerei,in intuneric,se auzeau pasii apasati.Suflarea parca era mai rapida,inima accelera puternic.Sperand ca era doar un cosmar nenorocit incerc sa ma linistesc sa privesc totul mai cald,cu alti ochi.Degeaba..pasii insistau grav.Nelinistea copilului era din ce in ce mai neagra.Usa de la intrare! se auzea deschizandu-se incet,parca vroind sa nu trezeasca pe nimeni.Doar un singur gand puternic a fost de ajuns sa-i trezeasca interesul mearga sa vada ce s-a intamplat,cine era aceea persoana care umbla in noapte.
Patrunzand prin hol,in intunericul deplin al noptii...Poc! ceva se auzii din bucatarie.Copilul parca nemiscat,cu buzele tremurande intreba incet: Cine e? Nimic! Nicun glas nu se auzea.Incet ajunge in bucatarie,fereastra deschisa,iar pisica vecinii manca linistita un colt de paine.